Educația este cea mai bună investiție și catalizatorul oricărei comunități, deoarece:
- Incultura determină aroganță, corupție, extremism, ignoranță, imoralitate, impertinență, ipocrizie, izolaționism, hoție, lăcomie, lene, minciună, naivitate, prostie, răutate, trufie, violențe;
- Conștientizează efectul de bumerang al comportamentului;
- Evidențiază faptul că sinceritatea creditează dreptatea;
- Stimulează recunoașterea calităților oferind demnitate;
- Girează indulgența și răbdarea;
- Fundamentează respectul individual și comunitar;
- Hrănește simțul autocritic și critic inovativ;
- Creditează responsabilitatea și încrederea;
- Induce dezvoltarea aptitudinilor și estomparea defectelor personale;
- Activează simțurile utilității individuale și comunitare;
- Garantează dialogul politicos și susține prieteniile;
- Asigură respectarea mărturisirilor și repararea greșelilor;
- Exemplele conștientizate din mediul înconjurător sunt repere în educație;
- Dezvoltă în grădinile minților individuale și colective simțul siguranței care generează stabilitate;
- Propagă bunele maniere, compasiune, liniște, dragoste în spiritul bunului simț divin care jalonează reperele sănătății morale;
- Oferă șansele de reperare a înțelepciunii care dăruiește cunoaștere.
Pe limbajul actualilor homo sapiens, orice formă de existenţă are „scris” în codul său genetic atât posibilitatea evoluției spre nivelele superioare ale ARMONIEI, cât și spre căderea în ABIS, funcție de CALEA pe care o străbate în viața sa (viața este o călătorie de la naștere la moarte), ajunge la una din destinații: ARMONIE, sau ABIS.
NIVELURI ALE CONȘTIINȚEI
Orice formă de existenţă are constitutiv un nivel de subconștient (care este în conexiune cu întregul univers și pe care foarte rar îl percepe) și nivelul de conștient (pe care îl percepe ca sine).
NIVELURILE DISTRUCTIVE
- Nivelul rușinii: La nivelul ăsta, ești dominat de nevroză. Ești timid, retras, introvertit. Devii paranoic, crezând că toata lumea te judecă și începi să ai halucinații. Când ţi-e rușine, începi să compensezi prin perfecționism, prin rigiditate, și începi să devii un extremist moral.
- Nivelul vinovăției: La nivelul ăsta, ori ești manipulat și pedepsit, ori pedepsești manipulând. Te preocupă păcatul, începi să acționezi din vinovăție și s-o proiectezi asupra altora.
- Nivelul apatiei: La nivelul ăsta domină disperarea, lipsa speranței. Viața pare fără rost, viitorul pare fără rost. Trăiești într-o stare generală de neajutorare. Ești dependent de ceilalți, iar alții te percep ca pe o povară de care trebuie să aibă grijă.
- Nivelul doliului: La nivelul ăsta, trăiești predominant într-o continua melancolie, fiind trist pentru ce ai pierdut. Începi să vezi tristețe peste tot în jurul tău. Tristețe pentru condițiile vieții, începi să privești viața în sine ca fiind tristă. Crezi că nu poți înlocui ceea ce ai pierdut sau ce a simbolizat pentru tine.
- Nivelul fricii: Aici, frica îți limitează creșterea ca persoană și duce la inhibiții. În acel moment, cauți lideri puternici care par că și-au cucerit fricile și crezi că ei vor fi cei care te vor scoate din culmile disperării și te vor elibera din „sclavie”.
- Nivelul dorinței: Când ești în „dorință”, lucrul ăsta te poate motiva să participi într-o gama largă de activități „umane”. Însăși economia se află la nivelul dorinței. Dorința face să investim efort, să atingem obiective și să obținem premii. Însă dorința este și nivelul dependenței: de alcool, de tutun, de droguri. Este nivelul acumulării și al lăcomiei. De ce nu funcționează? Pentru că satisfacerea unei dorințe este înlocuită de altă dorință, nesatisfăcută. La nivelul ăsta, rămâi obsedat să acumulezi din ce în ce mai mulți bani, mai ales fără un scop final pentru ei.
- Nivelul furiei: Dorința duce la frustrare, iar frustrarea duce la furie. Aceasta poate duce, mai departe, la acțiune distructivă sau la acțiune constructivă. Furia te poate catapulta spre independență sau te poate schimba în rău. Poate duce la ură și poate avea un efect coroziv în toate ariile vieții tale.
- Nivelul mândriei: Nivelul la care ajungi in momentul în care ai autoritate în domeniul tău. Nivelul la care majoritatea vor să ajungă. Mândria pare frumoasă, însă e frumoasă doar în comparație cu nivelurile anterioare. În societate, mândria are o reputație bună și e încurajată frecvent, însă e vulnerabilă, deoarece e dependentă de condițiile exterioare. Dacă acele condiții exterioare nu mai sunt împlinite, te poate catapulta înapoi în cele mai de jos niveluri ale conștiinței. Părțile negative ale mândriei sunt aroganța și negarea lucrurilor care nu se încadrează „în tipar”, blocând creșterea ta ca persoană.
NIVELURILE CONSTRUCTIVE
- Nivelul curajului: De-abia acum începi să devii cu adevărat puternic. Începi să explorezi și să experimentezi lucruri noi, și devii stimulat de lucrurile pe care le faci. În „curaj”, ai energia să înveți lucruri noi, iar creșterea și educația nu mai sunt lucruri așa de mari pentru tine. În „curaj”, ai capacitatea de a-ţi privi frica în ochi și de a crește, în pofida faptului că ea încă există acolo. Este puțin probabil ca persoanele sub nivelul curajului să progreseze fără ajutor extern. Curajul este necesar ca să lucrezi conștient; se reduce la a-ți pune realitatea la bătaie întru-un pariu pentru șansa de a deveni mult mai conștient, mai pregătit. Dar când ajungi la acel următor nivel, îți dai seama clar că a fost un pariu bun. Când ajungi la nivelul curajului, toate fricile tale vechi și falsa mândrie îți vor părea caraghioase acum.
- Nivelul neutralității: În momentul ăsta, încetezi să mai privești lucrurile în alb sau negru. Începi să nu mai fii rigid în lucrurile pe care le faci, devii flexibil și încetezi să mai judeci în general. Când lucrurile nu îți ies așa cum vrei, nu te mai simți înfrânt, nu te mai simți speriat, nu te mai simți frustrat. În „neutralitate”, poți să spui cu ușurință „dacă nu obțin lucrul ăsta, nu e nici o problemă, o să-l obțin pe altul”. E nivelul la care nu mai ești intimidat cu ușurință. Nu încerci să demonstrezi nimic, nu ești interesat de conflict sau competiție, nu vrei să controlezi comportamentul altor persoane. Începi să deții cu adevărat stabilitate emoțională.
- Nivelul dispoziției: Nivelul la care vei avea parte de cea mai rapida creștere. E nivelul la care ți-ai depășit problemele din viața ta și ești dispus să participi la tot ce înseamnă VIAŢĂ. De-abia acum devii cu adevărat prietenos, succesul apărând automat. Începi să lucrezi pe orice tip de post e nevoie, și nu te simți inferior atunci când te ocupi de „munca de jos”. Începi să fii empatic la nevoile celorlalți, să-i ajuți pe ceilalți și să contribui la bunăstarea societății.
- Nivelul acceptării: În „acceptare”, încetezi să mai obții bucurie din lucrurile exterioare ție. Nimic din ceea ce există în afara persoanei tale nu are capacitatea să te facă cu adevărat fericit. Iubirea nu mai e oferită sau luată înapoi de către altcineva, ci este generată din interior. Devii activ în viață, fără să ai vreo intenție ascunsă. Nu mai ești interesat doar să determini „ce e bine” și „ce e rău”, ci ești dedicat să rezolvi problemele reale pe care le au restul oamenilor. Muncile grele nu te mai sperie, ba chiar îți creează plăcere. Încetezi să mai discriminezi și să fii intolerant. Obiectivele pe termen lung devin prioritare în fața celor pe termen scurt.
- Nivelul rațiunii: Este nivelul științei, al medicinei. Însă rațiunea, ca lucru intrinsec, nu constituie un ghid spre adevăr. Rațiunea este cel mai eficient lucru într-o lume tehnologică, însă, în același timp, reprezintă un blocaj major în a obține niveluri superioare de conștiință.
- Nivelul iubirii: Există varianta de „dragoste”, în societate, să reprezinte o combinație ale următoarelor elemente: atracție fizică, posesivitate, control, dependență, eroticism și noutate. La bază, toate lucrurile astea ascund de fapt sentimentul de furie și dependență pentru persoana sau lucrul pe care-l iubești. Dragostea adevărată este dragostea necondiționată, neschimbătoare, permanentă. Nu fluctuează, deoarece nu este influențată de nici un factor extern. Dragostea adevărată e un mod de a interacționa cu lumea: iertând, îngrijind și suportând. Acesta e nivelul adevăratei fericiri.
- Nivelul bucuriei: Este nivelul vindecării, nivelul compasiunii și al spiritualității. Nivelul la care ai o atitudine pozitivă în fața oricăror necazuri din viața ta, oricât de grave ar fi ele.
- Nivelul păcii: Nivelul la care totul este viu și radiază energie. Nivelul marilor învățători spirituali ai istoriei. Este nivelul la care religia formală este înlocuită de spiritualitate pură, făcând-o astfel inutilă.
- Nivelul iluminării: Cel mai înalt nivel al conștiinței umane, unde umanitatea se amestecă cu divinitatea. Este armonia sinelui (conștiinței) cu întreg universul (subconștientul), reprezentat prin transcendenta ego-ului.